Disclaimer: articol lung si posibil plictisitor pentru cei neinteresati de subiect!
Fotografiile nu au legatura cu textul si reprezinta indicii despre ce planuiesc sa va povestesc in viitor pe blog:
1. Skins (primele doua sezoane care raman cele mai bune pentru mine)
2. Pin Up Style
3. Underwear is fun to wear everywhere
Mi se pare ca citesc bloguri de moda dintotdeauna, in realitate le accesez cu regularitate de 3-4 ani. La inceput le citeam numai pe cele din afara si aveam un motiv intemeiat, in Romania inca nu aparusera sau nu le descoperisem eu, desi nu imi amintesc de nici unul in 2006.
Primul blog international care mi-a placut mult de tot si care mi-a deschis “apetitul” pentru ele a fost Style Bytes . Agathe a incetat sa scrie in aprile 2008 cand a disparut in mod misterios din blogosfera si eu chiar am investigat ce s-a intamplat, eram foarte intrigata, plus ca nu aveam viata personala:))))), cineva a cumparat domeniul dupa 2008 si a mai scris super mediocru despre moda pana in 2010, dar va puteti uita in arhiva, in special articolele din 2007 merita rasfoite). Si cum bine spunea Carola, tot in 2007 citeam cu maxim interes SoFashon cand inca Diana nu se apucase de design si facea sedinte foto cu Roro.
In mometul de fata exista destul de multe astfel de bloguri scrise de romance si apar altele noi in fiecare zi: numai cateva sunt insa cu adevarat interesante sau macar au potential sa devina mai bune. Adevarul este ca, in situatia in care ar trebui sa aleg numai zece pe care le-as putea citi de aici inainte, niciunul dintre cele romanesti nu s-ar regasii pe lista. De ce? Pentru ca sunt altele internationale care imi plac mult mai mult si care ar avea intaietate.
Asta nu inseamna ca nu imi voi schimba parerea in viitor – chiar vreau sa fie macar unul in top 10 si scriu acest articol din perspectiva unui cititor avid si nu a unei persoane care are un blog (e oricum co-owned si moda e doar unul din subiectele despre care scriem aici, poate cel mai putin important).
De ce nu-mi plac la fel de mult? O sa dau cateva motive (nu se aplica toate unui singur blog, e vorba de tot ce-am observat de-a lungul timpului tot citind blogurile romanesti, unele sufera de numai unul dintre ele, altele de mai multe, altele de aproape nici unul):
- un blog bun trebuie sa aiba ceva special, o nota personala si unica care sa ma faca sa il diferentiez de altele, sa ma faca sa revin cu regularitate, daca nu e vorba de texte revelatoare, macar fotografiile cu tinute personale sa-mi spuna ceva despre persona respectiva si sa fie cu adevarat speciale, poate e vorba de o rubrica proprie, de o abordare noua sau pur si simplu de o personalitate si o viziune diferita, interesanta; poate cel mai important lucru pentru un blog bun este sa te inspire, sa iti dea idei indiferent daca este vorba de moda, muzica, filme, sa fie vizionar (Karla scrie texte minuscule si de cele mai multe ori neinteresante insa outfiturile ei si fotografiile sunt superbe, cand intru la Alix pe blog stiu ca o sa gasesc mereu fotografii romantice, cu tinute geniale prin simplitatea, eleganta si feminitatea lor, Queen Michelle se imbraca asa cum n-am mai vazut pe nimeni, e o misfit, dar una autentica si scrie texte excelente despre artisti noi, moda, lume si viata, la Pelayo intru sa vad poze de la petrecerile la care a mai fost si in general sa vad ce i-a mai trecut prin cap)
- trebuie sa existe un echilibru intre text si fotografie, intre insemnarile "usurele" si cele in care chiar mai zici cate ceva, majoritatea blogurilor de la noi sufera de boala “in poze” sau "kodak moments", adica sunt pline de poze si lipsite de text sau cu cateva cuvinte care nu-ti spun nimic, ceea ce este ok din cand in cand, dar nu intotdeauna, eu vreau sa citesc un punct de vedere, o parere, un gand, o informatie noua – ceva cat de mic care sa ma imbogateasca.
La polul opus se afla blogurile care au texte foarte lungi (sunt putine), uneori spun lucruri foarte interesante si le citesc pana la capat, dar de cele mai multe ori sunt pretentioase si insira nonsensuri intr-un stil super arogant.
Am mai observat ceva: chiar si textele super bune, dar extrem de lungi genereaza un efect ciudat – dupa ce le termini de citit simti ca nu mai e nimic de zis asa ca mergi mai departe si nu mai lasi niciun feedback sau le amani pentru perioade cand ai mai mult timp si eventual uiti de ele.
Iata cateva bloguri care, in opinia mea, au gasit echilibrul intre cel doua elemente: Keiko Lynn sau The Glamurai si la noi Cinnamon&Coffe - pacat ca scrie extrem de rar, dar cand scrie e un adevarat rasfat).
La polul opus se afla blogurile care au texte foarte lungi (sunt putine), uneori spun lucruri foarte interesante si le citesc pana la capat, dar de cele mai multe ori sunt pretentioase si insira nonsensuri intr-un stil super arogant.
Am mai observat ceva: chiar si textele super bune, dar extrem de lungi genereaza un efect ciudat – dupa ce le termini de citit simti ca nu mai e nimic de zis asa ca mergi mai departe si nu mai lasi niciun feedback sau le amani pentru perioade cand ai mai mult timp si eventual uiti de ele.
Iata cateva bloguri care, in opinia mea, au gasit echilibrul intre cel doua elemente: Keiko Lynn sau The Glamurai si la noi Cinnamon&Coffe - pacat ca scrie extrem de rar, dar cand scrie e un adevarat rasfat).
- lipsa umorului valabila si pentru cei care scriu, dar si pentru cei care citesc si lasa comentarii: foarte multi bloggeri se iau extrem de tare in serios, ideea este urmatoarea: daca vreau ceva super serios citesc Heidegger, scrieti despre moda si moda asa cum o vad eu (si Arina Varga ) is supposed to be fun si fara reguli; nu-mi plac comentariile de genul: ”eu as fii purtat aceasta fusta cu o pereche de ciorapi mai inchisi, movul nu se potriveste cu verdele si stilistii recomanda sa evitam aceasta combinatie”
- inconsecventa – regula de aur pentru un blogger este sa fie perseverent si sa posteze des fara sa fie lipsit de orice substanta, in cazul blogurilor romanesti consecventa are termen limita, scriu ce scriu si apoi se plictisesc iar consecinta este aceea ca si cititorii se plictisesc sa astepte noi articole, isi pierd speranta si renunta sa mai revina pe pagina ta
- aroganta, prostia, superficialitatea si autosuficienta autorului unui blog ma vor determina sa plec si sa nu ma mai uit inapoi. Am renuntat de multe ori sa mai citesc un blog din cauza tampeniilor scrise de autor si a remarcilor jignitoare din anumite texte (pana la urma nu ma deranjeaza atat de tare ca spune lucruri tampite, poate mi se par numai mie tampite si este o diferenta de opinii, dar e grav cand recidiveaza, nu are argumete si in general demonstreaza ca este ingust la minte).
Un blog bun trebuie sa aiba opinii insa fii diplomat, nu-ti prezenta punctul de vedere ca fiind singurul valabil. Un alt aspect pe care eu il asociez cu aroganta este legat de autorii care nu raspund niciodata la comentarii si nu comenteaza niciodata pe alte bloguri, mi se pare absurd sa comentez undeva in mod constant, eventual sa mai pun si intrebari si sa nu mi se raspunda niciodata (e ca si cum vorbesti de unul singur), nu sustin ideea de a raspunde la toate comentariile, dar din cand in cand e dovada de curtoazie si modestie sa se raspunda la comentariile mai interesante lasate de persoane care au facut-o in mod dezinteresat si nu si-au lasat linkul catre blogul lor la sfarsit!
Inteleg ca este imposibil ca cineva care are mii de vizitatori zilnic si sute de comentarii sa mai faca acest lucru, dar la noi nu este inca cazul. Susie si Queen Michelle au foarte multe pareri, dar reusesc cumva sa le exprime intr-un mod civilizat, care nu raneste iremediabil pe nimeni.
Un blog bun trebuie sa aiba opinii insa fii diplomat, nu-ti prezenta punctul de vedere ca fiind singurul valabil. Un alt aspect pe care eu il asociez cu aroganta este legat de autorii care nu raspund niciodata la comentarii si nu comenteaza niciodata pe alte bloguri, mi se pare absurd sa comentez undeva in mod constant, eventual sa mai pun si intrebari si sa nu mi se raspunda niciodata (e ca si cum vorbesti de unul singur), nu sustin ideea de a raspunde la toate comentariile, dar din cand in cand e dovada de curtoazie si modestie sa se raspunda la comentariile mai interesante lasate de persoane care au facut-o in mod dezinteresat si nu si-au lasat linkul catre blogul lor la sfarsit!
Inteleg ca este imposibil ca cineva care are mii de vizitatori zilnic si sute de comentarii sa mai faca acest lucru, dar la noi nu este inca cazul. Susie si Queen Michelle au foarte multe pareri, dar reusesc cumva sa le exprime intr-un mod civilizat, care nu raneste iremediabil pe nimeni.
- Majoritatea blogurilor de moda de la noi sunt impersonale, parca sunt scrise de cineva caruia nu-i place cu adevarat moda, sunt fara sare si piper, nu-mi spun nimic despre persoana care se ocupa de ele chiar daca sunt pline de poze cu outfituri si efectiv vad persoana respectiva in ele, par un mijloc spre altceva (celebritate, faima, sute de followers, validare personala :)) si e clar ca sunt facute doar pentru ca e la moda si cool sa ai blog de fashion. Se intampla insa ca ocazional sa vad un outfit sau cateva randuri pe un blog de moda sau stil personal din Romania care sa imi redea speranta.
- Lipsa de credibilitate, ignoranta - Indiferent de ce scrii, ai grija sa nu fie o mare prostie, fa-ti temele macar un pic, cel mai bine este sa scrii despre subiecte care iti plac cu adevarat si sa fii sincer, chiar daca folosesti aceleasi poze pe care le-am mai vazut si pe alte bloguri, important este sa spui ceva nou – care sa-ti apartina, fa o mica sinteza cand vorbesti despre ceva, ai putin grija la ortografie/calitatea textelor in alta limba – prea multe greseli in mod repetat spun ceva despre tine
- Infatisarea blogului si usurinta cu care se pot posta comentarii. Look-ul blogului este foarte important, uneori poti parasi o pagina fara sa-i mai dai o a doua sansa numai pentru ca arata neplacut, sumbru si deprimant, prea incarcat sau prea simplu si dezolant – e sa zicem ca o prima parere in viata reala. Personalizarea cu un header interesant este importanta, la fel linkurile si in general impactul vizual al blogului.
De-a lungul timpului am observat doua trasaturi negative ale romanilor care comenteaza pe blogurile de orice fel: lenea (materializata prin lipsa comentariilor) si evident lasitatea (manifestata prin rautati scrise sub protectia anonimatului). NU toti comentatorii sunt asa, insa exista un numar mare de astfel de persoane. Pentru a incuraja comentariile si feedbackul este important ca blogul sa fie interesant, original (uneori comentariile lipsesc pentru ca efectiv nu este nimic de spus, blogul este neinteresant), insa ajuta foarte mult ca spatiul dedicat comentariilor sa fie usor de folosit, intuitiv (practic sa fie cat mai simplu de plasat un comentariu). Partea proasta este ca aceasta masura ii va incuraja si pe cei care au de spus numai lucuri urate - oricum cineva care vrea sa zica ceva neaparat, de bine sau de rau va persevera indiferent de gradul de dificultate al postarii unui comentariu.
Later edit: N-as vrea sa credeti ca am scris insemnarea aceasta gandindu-ma la "defectele" unor bloguri in particular/ ca acuz pe cineva de ceva sau ca tin predici despre blogging ca si cum as fii o autoritate in domeniu (de fapt detest autosuficienta si aroganta la altii, dar si la mine) - sunt pur si simplu niste observatii si oricum niciun blog/om sau text nu este perfect, tocmai de aici vine si farmecul lor. Pana la urma un blog bun este acela pe care il iubesti chiar in ciuda defectelor de care am vorbit.
De-a lungul timpului am observat doua trasaturi negative ale romanilor care comenteaza pe blogurile de orice fel: lenea (materializata prin lipsa comentariilor) si evident lasitatea (manifestata prin rautati scrise sub protectia anonimatului). NU toti comentatorii sunt asa, insa exista un numar mare de astfel de persoane. Pentru a incuraja comentariile si feedbackul este important ca blogul sa fie interesant, original (uneori comentariile lipsesc pentru ca efectiv nu este nimic de spus, blogul este neinteresant), insa ajuta foarte mult ca spatiul dedicat comentariilor sa fie usor de folosit, intuitiv (practic sa fie cat mai simplu de plasat un comentariu). Partea proasta este ca aceasta masura ii va incuraja si pe cei care au de spus numai lucuri urate - oricum cineva care vrea sa zica ceva neaparat, de bine sau de rau va persevera indiferent de gradul de dificultate al postarii unui comentariu.
Later edit: N-as vrea sa credeti ca am scris insemnarea aceasta gandindu-ma la "defectele" unor bloguri in particular/ ca acuz pe cineva de ceva sau ca tin predici despre blogging ca si cum as fii o autoritate in domeniu (de fapt detest autosuficienta si aroganta la altii, dar si la mine) - sunt pur si simplu niste observatii si oricum niciun blog/om sau text nu este perfect, tocmai de aici vine si farmecul lor. Pana la urma un blog bun este acela pe care il iubesti chiar in ciuda defectelor de care am vorbit.
P.S: Urmeaza partea a doua in care o sa vorbesc despre motivele pentru care cred ca blogurile romanesti de moda nu au inca succesul celor din afara dincolo de continutul propriu zis.
As vrea sa stiu ce credeti si voi legat de acest subiect! Le rog insistent pe cele 5 persoane care citesc acest blog :)))) sa lase un comentariu (sunt foarte curioasa sa vad care-i opinia voastra)! Care blog romanesc de moda va place cel mai mult?