This is a post about an event
organized yearly here in Bucharest that celebrates the beauty and fashion
blogosphere called
Digital Divas. Since I don’t imagine many of my abroad readres were going to be
interested in me detailing it, I wrote it in Romanian.
The red dress I was
wearing that day is on of my favorite bodycon dresses. I’m a bit fixed on red
lately because I think it goes well with my gosthly complexion!:)))) Do you
agree or not so much?
Nici nu stiam daca sa mai pun
sau nu articolul, avand in vedere ca a trecut deja o luna si mai bine de la
eveniment, dar cum era deja scris de saptamani intregi, am zis sa nu va privez
de asemnenea scriitura de calitate.
Dupa experienta de anul trecut, când am participat la
evenimentul Digital Divas pentru prima data, am fost tare
curioasa să văd cum au evoluat lucrurile anul acesta și dacă chiar putem vorbi de o evolutie.
Adevărul este că după ediția trecută, mă așteptam la ceva mai mult feedback din partea persoanelor
care au participat, oricum mult mai mult decât cele câteva articole pe care
le-am citit pe câteva bloguri, mai ales dacă mă gandesc la numărul mare de
participanți.
Poate tocmai din această cauză organizatorii nu au învățat din greșelile
trecute. Anul acesta am observat insa ca s-a scris mai mult si sper ca
asta sa conteze.
Locația
evenimentului a fost Palatul Ghica, un loc tare frumos și numai bun pentru câteva sedinte foto. Nu ma
judecați
prea aspru - de cand am blogul am inceput să văd fiecare loc în care ajung ca
fiind fie bun sau nu pentru fotografii. Sunt sigură că multe dintre voi simțiți
la fel ca mine. Din pacate partea ce ține de organizare a avut câteva hibe majore. Înțeleg faptul că atunci când organizezi un eveniment nu poți cunoaște
întotdeauna numărul exact al celor care chiar vor veni, dar cu siguranță ai in minte un număr de persoane care se apropie destul
de mult de numărul real. Tocmai de aceea, nu pot să înțeleg de ce au existat persoane care au trebuit să stea în
picioare pe durata evenimentului, mi se pare inacceptabil să mergi la un
eveniment care ţine câteva ore bune şi să nu ai unde să stai. Eu m-am numărat
printre norocoasele care au prins un loc pe scaune, dar vă spun sincer că nu
aveam de gand să rămân dacă nu găseam un loc unde să mă aşez. Din celelalte
puncte de vedere organizarea a fost ok: spațiul era frumos amenajat, detaliile precum cabina de
selfies sau cupcakas-urile răspândite prin toată încăperea au fost grozave,
scena bine amplasată și
partea tehnică impecabilă.
Cand vine vorba de speakers, trebuie să vă
mărturisesc că nu am fost impresionată. Nu sunt genul
de persoană care să fie a hater by nature, încerc și sper să reușesc să nu îmi formez impresii nefondate şi nu îmi place
să judec oamenii fără să îi cumosc. Am menționat aceste lucruri deoarece vreau să se înțeleagă clar că nu mi-a displăcut cineva în mod special,
dar nici nu mi-a trezit cineva interesul – cu cateva mici excepții - și
tocmai aici este problema.
Nu ştiu cum sunteţi voi, dar eu vreau să merg la
evenimente care mă inspiră astfel încât să pot spune la sfârșit că am plecat de acolo cu ceva în plus.
Sa vorbim insa ce cele cateva excepții!
Mi-a plăcut în mod special Andreea Badala de la Murmur, mi se pare un om cu
capul pe umeri, care știe
ce vorbește,
are o perspectivă reală asupra lucrurilor, a muncit mult pentru ceea ce are și cunoaște
și partea bună, dar și partea rea a realității. De ce spun asta? De fiecare daca când merg la un
eveniment de acest gen, aud cel puțin
trei speakeri care vorbesc ca și
cum totul in viață
este numai lapte și
miere și
nu există lucruri grele, obstacole, lupte cu tine sau cu situatiile in care
esti pus și
în acele momente simt cum nu pot să mă identific cu aceste persoane pentru ca
nu par să traiască în acceași
realitate cu mine. Sunt de acord că există enorm de multe lucruri minunate care
trebuie apreciate, dar, în același
timp, eu nu pot să privesc o persoană ca fiind autentica atunci când omite cu
desăvârșire
lucrurile dificile.
Alina Gavrila Bortun a fost un alt speaker care mi-a
plăcut - la început am fost puțin
șocată de intrarea și abordarea ei, dar la sfârșitul discursului mi-am dat seama că nu mi-am privit
niciodată telefonul sau nu am trimis nici-un mesaj de când și-a făcut ea apariția pe scenă. Și da, mă număr printre persoanele la care cred că
se referea un anumit speaker atunci când ne-a atras atenția să lăsăm tehnologia in pace în timpul discursurilor și nu imi este ruşine să recunosc asta. Dacă un discurs nu
este suficient de interesant, astfel încât să îmi atragă atenția de la celelelte surse de interes, nu este vina mea.
Sunt sigură că vă amintiți
cu toţii orele interminabile de la școală atunci când erați forțați să ascultați
un profesor plictisitor şi sunt sigura ca daca Facebookul sau Instagramul
existau pe vremea aceea, ați
fi făcut la fel ca mine și
ați fi evadat in virtual.:)
Lucy de Boer, care a fost invitatul special, a fost o
altă surpriza plăcută, mi s-a părut o persoană rațională, cu picioarele pe pământ si foarte draguta.
Unul dintre motivele pentru care m-am cam plictisit în
timpul discursurilor a fost şi faptul că aproape toată lumea a discutat până la
epuizare despre personal branding. Şi aproape toată lumea a avut acelaşi lucru
de spus.
Admir orice persoană care are curajul să urce pe o scenă
în faţa unui public numeros şi să ţină orice fel de cuvântare. Personal sunt
înspăimântată de public speaking şi cred că majoritatea coşmarurilor mele
implică într-un fel sau altul o cuvântare publică. Asta-i motivul pt care ma
gandesc de doua ori inainte sa fiu răutăcioasă, sunt convinsă ca toţi cei
prezenţi cunosc foarte bine lucrurile despre care au vorbit şi a fost vorba mai
mult de o incompabilitate în ce mă priveşte.
Un alt lucru care mi-a atras atenţia a fost faptul că
foartă multă lume vorbeste de o adevarată echipă atunci când îşi descrie
activitatea de pe blog. Deşi acesta este un lucru demn de admirat, din punctul
meu de vedere vorbim aici de un alt nivel, de editorial, unul care, din nou, nu
îmi descrie realitatea.
Din primul moment în care au apărut blogurile de modă, am
fost mereu mai atrasă de cele care prezintă o realiatate „approchable” cu care
sa ma pot identifica şi nu un spatiu aspirational cu haine de designer, echipe
de makeup şi hairstyle, fotografi profesionisti şi specialisti în prelucrare şi
photoshop. Cand vine vorba de povesti, prefer să citesc o carte, să ma uit la
un film, să merg la teatru sau apelez la orice alternativă de genul
acesta.
Înainte să am blog şi să fiu invitată la tot felul de
evenimente eram convinsă că acest tip de întâlniri sunt perfecte pentru
socializare, networking şi iti dau ocazia să cunoşti o mulţime de oamenii noi
şi să vorbeşti pe viu, ca să spun aşa, cu toate persoanele pe care până atunci
le cunoşteai doar virtual. Din păcate, personal, nu am participat decât la un
număr foarte mic de evenimente unde chiar aşa stau lucrurile. Cu toate că
numărul celor prezenti este foarte mare, aproape toţi vin cu propriul „anturaj”
şi este foarte greu să abordezi pe cineva fără să pari un ciudat. Mi-am dorit
de multe ori să vorbesc cu anumite persoane dar vizualizam deja scena în care
eu intru intr-o conversaţie şi mă prezint după care toti ochii sunt pe mine
insostiti de tăcere completă. Aşa că nici de data asta nu am avut ocazia sa vorbesc cu
mai mult de 4-5 persoane noi! Noroc cu oamenii pe care ii cunosteam deja!
Despre nominalizări și câștigători
nu pot să comentez mai mult decât să spun că și anul acesta categoriile au fost făcute fără nici o
logică. Sistemul de auto nominalizare a fost o idee interesantă, dar prost
executată. Sunt de acord cu această metodă de formare a categoriilor, dar
trebuia cumva completată cu o altă metodă prin care organizatorii sa
definitiveze listele prin selectia blogurilor inscrise si adaugarea altora
relevante. Au existat categorii în care au fost prea puţine bloguri
nominalizate şi altele cu prea multe. Categoriile in sine sunt iar o problema –
mi se par prea vagi si prea putine pentru diversitatea de bloguri existente.
Chiar sper ca anul viitor cei care se ocupă de acest aspect să realizeze că
ceva nu merge şi sper să găsească o formă mai coerentă de organizare.
Felicitări câştigătorilor! Până la urmă am mers acolo ca să celebrăm bloggingul
si oricine are un blog unde depune efort, merită apreciere. Am auzit insa
destule comentarii încât să înţeleg că nu toată lumea a fost de acord cu
alegerile juriului, eu una nu am fost surpinsă cand vine vorba de castigatoare
si anul acest chiar am fost de acord cu multe dintre ele.
In concluzie, m-am distrat mult mai bine anul trecut
decât anul acesta. Iniţiativa nu-i rea si merită apreciere, dar sunt
foarte multe detalii la care trebuie lucrat. Sper ca timpul sa le rezolve pe
toate si să existe si un an in care o să am numai cuvinte frumoase de spus!
This year is not that year though!
I’m wearing:
red dress / rochie rosie - Asos
earrings, bracelet, ring / cercei, bratara, inel -
romwe
pink leather jacket / geaca piele roz - random brand
pumps / pantofi - New Look
.png)
.jpg)
Posts
